pur si simplu

Posts Tagged ‘gradina ideala’

Invidie

In floare, Flori, Gradina, Gradini, plante on 14/09/2010 at 10:58

Sunt un om plin de pacate. Stiu care sunt unele dintre ele, pe altele le banuiesc iar la restul prefer ca nici macar sa nu ma gandesc.

Invidia credeam insa ca nu este unul dintre ele. Pana saptamana trecuta am crezut ca acest pacat mi-a ramas strain.

Dar, nu! Am reusit sa adaug si invidia la lunga lista a lucrurilor pe care mi le reprosez, care nu ma lasa sa dorm noaptea, care ma fac sa ma simt mica si murdara. 

Bobocul de lamaie cu varful alb si inocent alunecand usor intr-un mov indraznet

Bobocul de lamaie cu varful alb si inocent alunecand usor intr-un mov indraznet

Subiectul invidiei mele este un lamai. Inalt, cu fructe si flori, un lamai frumos si inocent. Un lamai pe care mi-l doresc.

Lamaiul este un copac miraculos: langa boboci, flori, fructe minuscule verzi,  atarna, ca globurile de Craciun, lamai mari si zemoase gata de cules.

Lamaiul este un copac fara varsta pentru ca toate varstele sunt acolo pe crengile sale.

Spectaculoasa floare de lamai cu petalele sale rasucite si cerate

Spectaculoasa floare de lamai cu petalele sale rasucite si cerate

Invidiez stapanul lamaiului, dar mai inainte de toate invidiez lamaiul.

Lamaiul are, indiferent de varsta, trecutul si prezentul la un loc, impacate pe crengi. Si asta este marea mea problema: nu pot impaca trecutul cu prezentul meu.

Spre deosebire de zveltul lamai eu nu pot pastra nimic din trecut, nu pot sa il las sa imi domine gandurile si viata pentru ca daca nu uit trecutul, daca nu il neg, daca nu il anulez, sunt sigura ca nu voi avea nici un viitor.  

Minusculele fructe isi fac aparitia indraznete la capatul ramurilor

Minusculele fructe isi fac aparitia indraznete la capatul ramurilor

Lamaiul pune mugurii alaturi de fructele mature fara nici o problema.

Contrastul asta nu poate exista in mine. Tot ce a fost pana acum, in ultimii ani, este mor iar eu o iau de la capat.

Nu este prima oara si mai tragic este ca sunt sigura ca nu va fi nici ultima.  

Lamaile prin contur si culoare, un verde acru care iti strapezeste dintii si iti fura privirea

Lamaile prin contur si culoare, un verde acru care iti strapezeste dintii si iti fura privirea

O iau de la cap mereu, si mereu din alt punct si totusi din acelasi loc, incapabila sa progresez.

De fapt sunt sigura ca sunt intr-un regres permanent. 

Sunt ca o sageata pentru care tinta se muta mereu, perfid, fara mila.

Lucioasa lamaia curbeaza ramurile sub greutatea ei, galbena si grea de sucuri, parfumata

Lucioasa lamaia curbeaza ramurile sub greutatea ei, galbena si grea de sucuri, parfumata

Si mai este un motiv pentru care invidiez lamaiul: oricand va vrea se va putea uita in oglinda fara sa tresara.

Totul va fi acolo aproape neschimbat, familiar, fara transformari majore.

In cazul lui chiar daca sanii se apleaca usor catre pamant, cedand gravitatie, ochii raman limpezi si ageri, chiar daca cearcanele si ridurile de sub ochi se adancesc, macar pielea mainilor ramane elastica si nepatata.

Flori, fructe si frunze, lamaiul este copacul perfect pe care il doresc atat

Flori, fructe si frunze, lamaiul este copacul perfect pe care il doresc atat

Invidiez lamaiul pentru ca poate sa isi pastreze si sa priveasca in fata trecutul.

Deplang lamaiul pentru ca niciodata nu va putea uita trecutul.

Este pretul pe care el il plateste prefectiunii sale, iar eu imperfectiunii mele.

O banca in viata si in gradina mea

In floare, Flori, Gradina, Gradini, plante on 06/08/2010 at 12:59

In filmele rusesti inainte de a pleca la drum Aliosha, Sasha sau Natasha se aseaza pe valiza sau pe un scaun, numai pentru cateva secunde, inainte de a pleca la drum. Momentul acesta de respiro este ce imi lipseste acum. Un moment in care sa trag cu putere aer in piept si sa imi adun gandurile ca sa am curajul de a lua drumul si viata in picioare.

O banca la umbra inconjurata de flori

O banca la umbra inconjurata de flori

 Nimic nu imi evoca mai bine intelepciunea gestului calm, negrabit de irationala si vulcanica minte, ca imaginea unei banci intr-o gradina.

Am fost intotdeauna femeia care si-a dorit sa fie salvata, sa gaseasca un suflet generos si puternic care sa o poarte departe de griji si necazuri. Dau vina pe povestile din copilarie in care printul salveaza printesa din ghearele balaurului. 

Banca este un compromis cu care eu, maturizata, satula de printi neputinciosi sau prea zelosi, sunt fericita sa raman pana la adanci batraneti.

Un loc la umbra, confortabil si linistit, in mijlocul gradinii, in mijlocul naturii

Un loc la umbra, confortabil si linistit, in mijlocul gradinii, in mijlocul naturii

Ce lipseste din gradina mea? O banca. Cu picioare de fonta si spatar cald din scanduri de lemn. O banca pe care sa te intinzi cand esti toropit de caldura verii si pe care sa poti adormi. Niciodata nu m-am trezit mai fericita ca dupa un somn afara, la umbra ciresului. Poti intelege de ce vara taranii dormeau in pridvor.

 Asta vreau, o banca. Un loc care sa ma lase sa fiu eu, asa cum sunt, cu defectele si starile mele de tristete, irationala si meticuloasa, rascolita de bucurii inexplicabile si de taceri. Un loc care sa pastreze tacerea, sa imi tina spatele drept, cald, sa imi potoleasca suflarea prea grabita.

"The Children's Society Garden" la Chesea Flower Show 2010

"The Children's Society Garden" la Chesea Flower Show 2010

Sunt intr-un momentul de rascruce in care tot ce ma inconjoara ma dezgusta si sperie.

Stiu ca unul dintre defectele mele este fuga, ma ascund in spatele florilor si imi infund mainile adanc in pamantul gradinii de teama ca lumea asta, in care nu ma mai regasesc, ma va gasi. 

Un vechi scaun de gradina frantuzesc la Chelsea Flower Show 2010

Un vechi scaun de gradina frantuzesc la Chelsea Flower Show 2010

Sper ca o banca asezata sub iasomie ma va opri din goana, sper sa ma pot baza pe spatarul ei solid cand vantul absurditatii si urii va mai sufla asupra mea.

Vreau o banca in viata si in gradina mea.

O lunga lista si o noua gradina

In floare, Flori, Gradina, gradina de legume, Gradini, Mediu, plante, Potager on 26/06/2010 at 14:13

Am o vacanta de doua saptamani si planuri mari. Foarte mari. Dar pentru ca nu vreau sa ma abat de la drum, si va rog sa ma credeti sunt usor de distras, am facut o lista.

Am apucat o coala de hartie si un pix si jumatate de ora mai tarziu as mai fi avut nevoie de un nou top de hartie. Da, am multa treaba.

Allium in gradina care foarte curand va deveni noul meu proiect

Allium in gradina care foarte curand va deveni noul meu proiect

Atat de multa incat nu pot face absolut nimic. Nu stiu de unde sa incep.

Gradinaritul pe care il fac in fiecare zi, sau la sfarsit de saptamana este foarte simplu: fac numai ce este cu adevarat urgent. Toate treburile care pot astepta ajung pe lista mentala a vacantei. Numai ca nimeni nu are o vacanta atat de lunga. Iar eu descopar cu jale ca lista pentru vacanta are nevoie de o alta lista. Din pacate pe ea scrie: pentru la anu’.

Asa e viata in gradina, ce nu poti face anul asta la vreme, nu mai poate fi facut decat anul viitor. Natura este neiertatoare si daca anul acesta rosiile nu au iesit nu mai poti face nimic.

Si apoi mai este ceva. As vrea sa mut multe din plantele sadite aiurea de-a lungul timpului insa pentru aceasta treaba acum este prea devreme. Lista, titlu: de facut la toamna-iarna.

Sunt acel gen de gradinar care iubeste lopata si sapa. Sunt foarte departe de idealul meu de fiinta delicata care trece ca o boare prin gradina cu o foarfeca si umple cosuri de flori.

Tufa de cimbrisor pe care trebuie sa o mut ca sa pot sapa aleile

Tufa de cimbrisor pe care trebuie sa o mut ca sa pot sapa aleile

Cand eu trec prin gradina se vede foarte clar: tarnacopul, lopata si sapa zac obosite abia tragandu-si sufletul. Si le asteapta vremuri si mai grele pentru ca in toamna asta incep o noua gradina.

Veti spune ca cele pe care le am acum sunt suficiente si toti cei ce ma cunosc spun acelasi lucru. Am prieteni gata inarmati cu lanturi si lacate.

Insa eu sunt inainte de orice inconstienta. Am in minte, dar mai presus de toate in inima, o gradina, una care nu imi da pace de ceva vreme. Iar toamna asta este vremea ei. O simt.

Sa ne intelegem, gradina exista acum (si orice om in toate mintile ar lasa lucrurile asa cum sunt acum). Gradina este acum un loc plantat cu cartofi si fasole si capsuni si niste vechi, nepretuite tufe de trandafir pe care le-am mostenit de la batranul gradinar caruia i-am luat locul.

Unul dintre batranii trandafiri care, sper din tot sufletul, va supravietui nesabuitei mutari

Unul dintre batranii trandafiri care, sper din tot sufletul, va supravietui nesabuitei mutari

In plus in ultimii ani am adaugat plantelor pe care el le avea: cimbru, gladiole, o tufa de salvie, narcise, allium, patrunjel si marar, cervil si hrean. Si da, stiu ca voi avea noroc daca voi putea muta hreanul fara consecinte ulterioare.

Ca orice gradinar plantez florile inainte sa am gradina. Iar acum seman o parte din florile care vor ajunge acolo la primavara.

Bucata asta de pamant aproape patrata inconjurata pe doua laturi de un gard de tuia bine intretinut va avea doua banci (ar fi mai corect daca as spune o banca si un scaun) doua alei in cruce la intersectia carora va sta un ochi rotund de apa.

Toate cele patru straturi cu flori vor fi marginite cu Buxus sempervirens tuns scurt. Pe hartie sunt cateva randuri, in gradina insa vor fi saptamani de munca. Aud zornait de lanturi si stiu ca ar trebui sa spun acum clar si raspicat ca este prea mult si sa renunt insa numai cand ma gandesc la gradina asta, vie numai in mintea mea, imi bate inima foarte tare.

Lumea din gradina mea

In Flori, Gradina, gradina de legume, Gradini on 05/06/2010 at 13:31

Trecand incet pe langa fiecare floare intr-o dimineata calda de vara cu o cana de cafea cu lapte in mana: asta este dupa mine dimineata ideala. Nu imi pasa de ce va urma (calatoria pana la serviciu, stresul de la serviciu, orele lungi de munca, grijile mari si mici ale zilei). Tot ce conteaza este gradina. Tot ce conteaza sunt eu. Momentele astea de intimidate ma fac fericita.

Flori, fructe si frunze superbe - ce iti mai poti dori de la o planta?

Flori, fructe si frunze superbe - ce iti mai poti dori de la o planta?

Diminetile astea de inceput de vara sunt perfecte, iar sambata si duminica sunt adevarate cadouri. De ce? Ma trezesc cand vreau, da!, cand vreau si imi fac o cafea (in fapt imi fac un ibric de cafea). Atat. Nu vreau nici un fel de mic dejun. Peste cafeaua fierbinte torn lapte rece din frigider. Sambata si duminica am nevoie de jumatate de cana de cafea si jumatate lapte fara zahar. Cafeaua vine cu mine in gradina si ramane cu mine toata ziua. O foarte lunga cafea cu lapte care ma urmeaza ziua intreaga ca un caine credincios.

Cafeaua mea si stropitoarea gata de treaba, sfoara pentru legat trandafirii si un crin de toamna, drag mie, ciupit de melcii invidiosi

Cafeaua mea si stropitoarea gata de treaba, sfoara pentru legat trandafirii si un crin de toamna, drag mie, ciupit de melcii invidiosi

Inspectia de sfarsit de saptamana are un scop precis: sa ma faca fericita. Sunt foarte egoista. Aici nu plantele, oricat de frumoase si generoase ar fi sunt subiectul. Subiectul sunt eu. Trec prin fata florilor, inspectez ghivecele si incet, fara nici un fel de efort sau suparare, indrept lucrurile. Trandafirii grei de boboci aplecati catre pamant sunt legati si indreptati. Nu pentru ca au nevoie ci pentru ca atunci cand vor inflori vreau sa le vad fetele.

Mararul a rasarit, arata foarte bine dar are nevoie de apa

Mararul a rasarit, arata foarte bine dar are nevoie de apa

Ghiveciul cel mare si urat de plastic negru in care am plantat marar este parca mai putin urat acum. Stropesc mararul nu pentru ca micile plante au nevoie de apa ci pentru ca am inceput sa simt aerul fierbinte iar apa rece imi racoreste fata.

Floare de arpagic verde. Mai tarziu omleta mea va avea un gust delicat de ceapa verde

Floare de arpagic verde. Mai tarziu omleta mea va avea un gust delicat de ceapa verde

Nu sunt in gradina numai pentru placeri estetice. E vremea ierburilor aromatice, iar dimineata asta lenesa si lunga se va termina cu o omleta. Asta este singurul pranz care poate urma dupa vizita de sfarsit de saptamana. Putin marar, arpagic verde,- frunze si flori, patrunje, toate vor ajunge marunt tocate in omleta mea. Salata verde este cumparata din piata. Salata mea este inca prea mica. Un pranz tihnit pe care, da, il voi petrece tot in gradina. Va las, gradina ma asteapta.

Pe viata si pe moarte

In Design, floare, Flori, Gradina, Gradini, Stiluri de gradini on 26/05/2010 at 08:12

Gradina nu este un simplu spatiu controlat si planificat in cele mai mici detalii ci, pentru unii dintre noi, este un spatiu pe care gradinarul in viseaza desavarsit si care ramane imperfect in ciuda tuturor incercarilor.

Un gradinar amator planteaza fasole verde si sfecla (Franta)

Un gradinar amator planteaza fasole verde si sfecla (Franta)

Gradina este locul in care se poarta o permanenta lupta intre gradinar si plantele pe care le ingrijeste, o lupta intre dorinta plantei si vointa gradinarului. Asta este paradoxul: in ciuda aparentelor nu este nimic natural in gradini.

The Foreign and Colonial Investments' Garden la Chelsea Flower Show 2009

The Foreign and Colonial Investments' Garden la Chelsea Flower Show 2009

Designul modern, chiar si atunci cand isi propune sa fie natural, salbatic este, in cele din urma, un exercitiu de dominatie. Din fericire de cele mai multe ori invingatoare sunt plantele. Chiar daca nu imediat plantele au rabdare. In final dupa 20, 30, 100 de ani orice gradina va arata asa cum plantele decid sa arate. Nimeni nu poate sta in calea naturii.

Dar entuziasmul gradinarilor nu poate fi oprit. Aroganti gandesc gradini pe care niciodata nu vor putea sa le realizeze sau stapaneasca. Ne imaginam ca putem invinge cancerul cand un tufis va iesi intotdeauna invingator? Si asta pentru ca nu intelegem natura dar avem trufia sa credem ca o putem controla. In fine toate gradinile oricat de intelectuale si estetice ar fi ele englezesti, japoneze sau suedeze sufera de aceeasi boala: vin din nevoia noastra de a arata cine este mai tare.

The Cancer Research UK Garden la Chelsea Flower Show 2009

The Cancer Research UK Garden la Chelsea Flower Show 2009

Franta este obsedata de aparente. Micutele sate si orase din Normandia sunt pline de flori iar gradinile pe care le poti zari dincolo de garduri sunt de cele mai multe ori imaculate.

Gradinile franceze ca si mancare frantuzeasca sunt mult mai mult decat ce sunt. Ele arata clar pozitia sociala a proprietarului sau aspiratiile sale, forta lui financiara.

Exista insa un tip de gradina care prin natura ei este democrata: potager-ul. Potagerul este o gradina de legume, flori si fructe care aspira sa fie Villandrie. Dar despre superbul potager mai multe in curand.

Departe de lumea dezlantuita

In Flori, Gradina, Gradini, plante on 12/05/2010 at 00:21

Lumea agitata si plina de stres se opreste la poarta gradinii mele. In spatele florilor si a copacilor necazurile si problemele nu ma gasesc.

Gradina este singurul spatiu care ma iarta si mangaie de fiecare data cand lumea de dincolo de poarta de metal devine insuportabila. Gradina ideala este plina de flori, are un copac si multa iarba.

Un colt intim plin de flori unde sa poti citi o carte

De multa vreme am in minte lista cu florile care vor fi in gradina asta ideala. O parte din ele sunt plantate in gradina mea de acum.

Asadar pe lista se afla trandafiri cataratori “Iceberg” si “Rumbler Rector”, iasomie, lavanda, maci orientali, lacramioare, rozmarin, capsuni, lalele, clematide. Ce nu am acum in gradina si trebuie sa fie in gradina ideala?

Meri, ciresi, visini, fragi, garduri vii pitice si inalte taiate foarte drept dupa moda frantuzeasca, ierburi care sa cante in vant, gladiole, dalii , crizanteme, stanjenei.

Un spatiu perfect pentru meditatie in Medoc, Franta

Cum arata gradina ta ideala?