pur si simplu

Archive for the ‘Design’ Category

Gradinarii de altadata

In Design, floare, Flori, Gradina, gradina de legume, Gradini, Mediu, plante, Potager on 10/11/2010 at 15:30

Ce gradina vedeti cand inchideti ochii? Eu vad un potager mare, scaldat de soare, cu alei drepte de peitris marginind straturi late pline cu legume, fructe si flori frumos randuite, in linii drepte. Pamantul este negru si gras, iar pe fata lui se vede trecerea blanda a greblei. De jur imprejur este un gard viu, verde inchis, perfect tuns iar la poalele lui sunt plantati trandafiri de dulceata, musetel, salvie, marar, galbenele, un amestec parfumat si tamaduitor.

Constat ca nu mai mai intereseaza noul. Nu vreau o gradina care sa fie ultimul ragnet in materie de design, minimalista, sclifostita si fara inima, vreau o gradina veche, o gradina asa cum nu mai exista: curata, ingrijita, cu inima, cu minte, cu suflet, dar mai ales cu trecut. Ma bantuie cartile despre gradinile si gradinarii de odinioara si sub influenta unei inexplicabile nostalgii vreau imposibilul. 

Gradinile de altadata erau pline de ierburi aromatice si plante medicinale

Gradinile de altadata erau pline de ierburi aromatice si plante medicinale

Am o strangere de inima cand ma gandesc ca au existat oameni care si-au dedicat 60-70 de ani din viata pentru a face gradini pe care le-a inghitit pamantul, le-au inundat buruienile si le-au parasit oamenii. Nu a mai ramas nimic din splendorile pe care le-au gandit, modelat, trait oameni asa cum nu se mai nasc azi.

Toby Musgrave a adunat in minunata sa carte „The Head Gardeners – Forgotten Heroes of  Horticulture” povestiri despre gradinarii secolelor trecute.

Pot sa inteleg ca marile gradini ale trecutului au disparut infrante de timpuri, mode, razboaie sau prostie. Ce nu inteleg este unde au disparut gradinarii din cartea lui Musgrave?  Unde s-a rupt firul moralitatii, bunului simt si muncii de dragul muncii? Unde a disparut devotamentul, simtul datoriei, mandria pentru lucrul binefacut? Unde si cand s-a produs mutatia genetica?

Frumusetea ordonata si simpla a gradinilor de odinioara

Frumusetea ordonata si simpla a gradinilor de odinioara

In carte Musgave a documentat serios rolul esential pe care gradinarul in viata casei si a familie. Gradinarul raspundea de amenajarea gradinii de legume si flori, de cultivarea legumelor, fructelor si florilor pentru casa. Unii gradinari realizau si aranjamentele florale pentru casa, iar marile minti ale istorie gradinaritului au mai facut ceva pe deasupra: au obtinut noi hibrizi de legume, fructe si flori.

Oameni educati, inteligenti, priceputi, platiti foarte prost si majoritatea traind in conditii mizere, au facut acum cateva sute de ani minuni care si azi ni se par imposibile.

Echinacea purpurea a fost cultivata de gradinarii secolului trecut atat pentru frumusetea ei cat si pentru proprietatile ei tamaduitoare

Echinacea purpurea a fost cultivata de gradinarii secolului trecut atat pentru frumusetea ei cat si pentru proprietatile ei tamaduitoare

Intr-un articol din revista „The Gardeners’ Chronicle” aparut in 1841 se spunea ca un gradinar si asistentul sau munceau o gradina de legume si fructe de 4.054 de metri patrati, aveau grija de 502 metri de pomi fructiferi ale caror coroane trebuiau sa fie frumos tunse si ale caror ramuri trebuiau sa imbrace peretii calzi de piatra ai gradinii de legume.

Cei doi mai aveau in grija 35 de metri patrati de vie, 1.200 de ghivece cu tot felul de plante si 1 hectar acoperit cu peluza si tufisuri decorative care trebuiau tunse cu precizie si stiinta.

Si toate astea in 1841 cand nu existau masini de tuns iarba, sisteme automate de stropit…

Doi oameni, prost platiti, prost hraniti, prost imbracati, care locuiau in conditii mai mult decat mizere, care munceau de luni pana sambata de la 6 dimineata la 6 seara cu numai o ora pauza pentru micul dejun si pranz. Atunci cand insa sezonul era in toi gradinarul isi incepea ziua la 4 dimineata. Iar in tot acest timp gradinarii astia faceau minuni.

Gradinarii secolelor trecute stapaneau secretele cultivatului legumelor si fructelor in sere

Gradinarii secolelor trecute stapaneau secretele cultivatului legumelor si fructelor in sere

In 1895 Thomas Owen, gradinarul domeniului regal de la Frogmore, a produs pe langa cantitati impresionante de mere, pere, capsuni, zmeura, coacaze etc, 1.815 kg de struguri, 6.240 de piersici,  2.640 de nectarine, 2.160 de caise, 400 de pepeni si 239 de ananasi.

In Marea Britanie unde clima nu permitea nici macar cultura strugurelui, unde si astazi piersicile, caisele, nectarinele, pepenii sunt fructe de import. Ca sa nu mai vorbim de ananas considerat de nobilii englezi ai secolelor XVIII si XIX cel mai fruct dintre toate fructele.

Gradinarii trebuiau sa asigure legume, fructe si flori pentru casa tot anul

Gradinarii trebuiau sa asigure legume, fructe si flori pentru casa tot anul

Si mai este in cartea lui Musgrave o o povestire incredibila. Intre 3 mai si 13 mai 1926 in Marea Britanie a fost greva generala. In aceste 10 zile posta a refuzat sa primeasca colete mari.

Gradinarii erau responsabili ca atunci cand cei in solda carora lucrau plecau undeva in tara, cu o zi inainte ca ei sa ajunga la destinatie, sa ajunga fructele si legumele din gradina lor.

Gradinarii trebuiau sa ambaleze cu grija fiecare fruct in parte, de cele mai multe ori totul era invelit in bumbac, apoi in hartie si in final in cutii de carton.

Insa in cele 10 zile gradinarul baronului Penrhyn nu a putut trimite rosiile pe care baronul le astepta intr-o singura cutie. Asa ca le-a trimis  una cate una. Le-a invelit in bumbac, le-a ambalat in cutii mici de carton si le-a expediat. Una cate una!

Gradinarii de altadata au obtinut unele dintre soirile de legume pe care continuam sa le cultivam in gradinile noastre

Gradinarii de altadata au obtinut unele dintre soirile de legume pe care continuam sa le cultivam in gradinile noastre

In 1857 Robert Fish scria in revista „The Cottage Gardener and Country Gentlemen”: „the first duty of a gardener is to provide his employer’s table with plenty of good-flavoured vegetables; the second importance is plenty of good fruit; and the third is an abundance of beautiful flowers to crown the whole.”

Gradinarul de altadata nu era insa intimidat de toata aceasta lista. Incet, cu rabdare si munca cata sa ajuga si generatiilor de astazi, culegea munti de fructe, legume si flori. Va rog sa imi spuneti unde este gradinarul de altadata? Se mai nasc astfel de oameni sau este momentul sa abandonez orice speranta?

O noua dimensiune: gradinile verticale

In Anglia, Chelsea Flower Show, Design, Designeri, Gradina, Gradini, Gradini verticale, Mediu, plante, Stiluri de gradini on 18/08/2010 at 12:37

Dupa nenumarate si costisitoare esecuri, gradinile verticale au devenit o prezenta curenta pana si in cele mai banale locuri. De ce? De unde aceasta ambitie de a invinge legile fizicii si in multe situatii pe cele ale bunului simt?  

Un raspuns ar putea fi ca in metopole nimic nu mai are loc la orizontala, am scos copacii si am acoperit si ultimul fir de iarba cu asfalt. Masina are acum intaietate, natura este mai degraba un accident.

Un alt raspuns ar putea fi pentru ca putem.

Gradinile verticale din centrul comercial londonez Westfield

Gradinile verticale din centrul comercial londonez Westfield

In ultimii 10 ani gradinarii, arhitectii si peisagistii au cautat sa extinda spatiile verzi pe verticala, iar rezultatele au fost de multe ori adevarate esecuri. Insa cu perseverenta s-a ajuns la solutii cu adevarat ieftine si accesibile tuturor. 

Intr-o alta parte a complexului comercial este o gradina verticala care serpuieste usor asigurand un loc de odihna vizitatorilor obositi

Intr-o alta parte a complexului comercial este o gradina verticala care serpuieste usor asigurand un loc de odihna vizitatorilor obositi

In vestul Londrei, in complexul comercial numit fara prea multa imaginatie Westfield, arhitectii au gandit sa asigure locuri de odihna pentru vizitatorii obositi de atatea cumparaturi in fata unor pereti verticali.

La Westfield "peretii" verzi sunt un amestec de plante perene de dimensiuni mici

La Westfield "peretii" verzi sunt un amestec de plante perene de dimensiuni mici

La Westfield gradinile sunt construite pe structuri din plastic. Plantele sunt sustinute pe lamelele inclinate ale structurilor, plantate foarte aproape unele de altele si irigate permanent cu un amestec de apa si ingrasamant.

Plantele sunt sustinute cu ajutorul unor structuri din plastic

Plantele sunt sustinute cu ajutorul unor structuri din plastic

Moda gradinilor verticale a aparut atunci cand cineva a avut curajul sa arate ca se poate. Bio-Lung (Plamanul biologic), cel mai mare perete verde realizat pana acum, a fost prezentat la Expo 2005 in Japonia. Peretele avea 150 de metri lungime, 15 metri inaltime si continea 200.000 de plante din 200 de specii diferite. Acel perete a servit ca exemplu al felului in care gradinile verticale pot reduce poluare din orase.

Gradina Kazahana proiectata de designerul japonez Kazuyuki Ishihara

Gradina Kazahana proiectata de designerul japonez Kazuyuki Ishihara

Din 2005 si pana acum gradinile verticale au devenit o prezenta constanta in metropolele lumii, imbracand cladiri si acoperind garduri, dar si in expozitiile florale.

Gradinile veriticale, oricat de greu ar fi de amenajat si costisitor de intretinut, sunt o excelenta oportunitate pentru exersarea imaginatiei iar gradina Kazahana (A light snow flurry from a cloudless sky) proiectata de designerul japonez Kazuyuki Ishihara ne asigura ca se poate si altfel decat la Westfield.

O cascada de sticla si apa in peretii plantati cu muschi in gradina premiata cu argint la Chelsea Flower Show 2010

O cascada de sticla si apa in peretii plantati cu muschi in gradina premiata cu argint la Chelsea Flower Show 2010

Ishihara a prezentat la Chelsea Flower Show 2010 un alt exemplu de cum poate fi realizata o gradina verticala mereu verde folosind o planta care l-a facut celebru: muschiul.

Gradina Kazahana este usor de realizat in comparatie cu gradinile ca cele de la Westfield si asta pentru ca muschii nu au nevoie de un sol prea adanc, maximum 5 centimetri.

Gradina lui Kazuyuki Ishihara a fost gandita ca o camera verde destinata cuiva care traieste in mediul urban

Gradina lui Kazuyuki Ishihara a fost gandita ca o camera verde destinata cuiva care traieste in mediul urban

Secretul gradinilor verticale este asigurarea apei. Suspendate, cu un strat minim de sol (cu cat stratul de sol este mai gros cu atat structura pe care sunt plantate florile trebuie sa fie mai solida si este mai greu de realizat), plantele sunt vulnerabile. Arhitectii au creat structuri ingenioase care asigura o permanenta circulatiei a apei la radacina plantelor. Apa este imbogatita cu ingrasaminte si astfel plantele continua sa creasca si raman verzi.

Amestecul de muschi, flori si ierburi asigura nu numai un tapet verde dar si o exuberanta varietate de texturi atat de placute ochiului

Amestecul de muschi, flori si ierburi asigura nu numai un tapet verde dar si o exuberanta varietate de texturi atat de placute ochiului

Cele doua exemple de gradini verticale, Westfield si Kazahana, arata ca alegerea plantelor este si ea foarte importanta. Specialistii impart plantele care pot folosite pentru a realiza pereti verzi in trei categorii dupa adancimea solului de care au nevoie.

Muschi si lichenii ca si unele suculente ca sedumul nu au nevoie de un sol foarte adanc (maximum 5 centrimetri).

Ferigi, ierburi si plante cu frunze de forme si in culori variate creaza un perete verde foarte interesant

Ferigi, ierburi si plante cu frunze de forme si in culori variate creaza un perete verde foarte interesant

A doua categorie, cu un sol adanc de 5 pana la 10 centimetri, include ghizdeiul mărunt, capul turcului si ciubotica-cucului cu ale lor flori galbene si trifoiul rosu. 

A treia categorie include muschiul dracului, atat de raspanditele vinetele (Centaurea scabiosa), aromatul sovarv, iarba sarpelui cu ale sale flori albastre sau atat de folositoarea linarita, toate avand nevoie de un sol de 10-15 centimetri.

Chiar daca plantele si eventual structurile pe care plantele se monteaza pentru crearea unei gradini verticale sunt din ce in ce mai usor de procurat, costurile unui astfel de proiect sunt cu adevarat costisitoare. Pentru gradinarii ca mine exista variante mai simple si mai putin scumpe. Dar despre toate acestea in curand.

Gradini mici – filigran in frunze si flori

In Design, Designeri, floare, Flori, Gradina, Gradini, Mediu, plante on 10/08/2010 at 12:31

Gradinile raman mici numai atunci cand sunt limitate de imaginatie, atunci cand gradinarul este incapabil sa vada spatiu pe care il are la dispozitie dincolo de hotarele impuse de gard sau lege.

Am vazut gradini mai frumoase si mai bine gandite in spatii foarte mici decat am vazut in spatii enorme.

In plus toate gradinile mari viseaza sa ajunga gradini mici si asta trebuie sa fie o incurajare pentru cei ce se plang ca numai cativa metri patrati nu sunt suficienti pentru a avea si construi o gradina.

Gradina de trandafiri din Les Rhumbs

Gradina de trandafiri din Les Rhumbs

Scriitoare Vita Sackville-West, cea care impreuna cu sotul ei Sir Harold Nicolson, a creat faimoasa si atat de imitata gradina de la Sissinghurst a pornit de la bun inceput cu planul de a imparti vasta suprafata pe care o avea la dispozitie in gradini mici „like rooms of an emormous house”.

Le Rhumbs – gradina copilariei lui Christian Dior – este si ea impartita in cateva camere: un labirint taiat in tufe mereu verzi, o gradina de trandafiri,  o gradina cu un bazin de apa si pergole umbroase, o gradina dedicata boltelor arcuite pe care se catara iasomia si trandafirii si toate astea intr-un vast parc umbrit de arbori si plin de ronduri de flori.

Gradinile mici au ce gradinile mari nu pot avea niciodata, exact ce Vita Sackville-West isi dorea: intimitate.

The Pine & Conifer Enthusiast Garden proiectata de Graham Bodle

The Pine & Conifer Enthusiast Garden proiectata de Graham Bodle

Cu acest avantaj enorm vin si cateva dezavantaje iar cele mai multe nu vin din faptul ca plantele pe care le putem avea intr-o gradina mica trebuie alese cu grija, ci din faptul ca intr-un spatiu in care ochii sunt atat de aproape de plante detaliul este foarte important.

Din acest motiv gradinile mici inseamna cel mai ades mai multa munca decat gradinile mari. O buruiana nu poate fi ignorata pentru ca, intr-un spatiu limitat, ea va inlocui o floare sau o tufa de busuioc.

The Pine & Conifer Enthusiast Garden a avut numai 20 metri patrati

The Pine & Conifer Enthusiast Garden a avut numai 20 metri patrati

Chelsea Flower Show este o buna sursa de inspiratie pentru cei ce au un spatiu limitat. Gradinile prezentate la catergoria Courtyard Gardens au un petec de pamant lat de 5 metri si lung de numai 4 metri. Iar privind ce pot face niste designeri cu un spatiu atat de mic ne da speranta.

Gradina "Dawn Chorus" a luat medalia de argint la Chelsea Flower Show 2009

Gradina "Dawn Chorus" a luat medalia de argint la Chelsea Flower Show 2009

Iubitorii de plante si designerii nu se lasa coplesiti de spatiul mic si iau cu asalt verticalele, planteaza cu exuberanta tot ce vor sa aiba in gradina si atunci cand pot extind vizual limitele gradinii lor folosind diagonale si terase care pacalesc ochiul si bucura inima.

Sunt numeroase trucurile pe care un spatiu mic le poate folosi pentru a lasa impresia ca gradina este mai mare decat este in realitate. Cel ce imi este mie foarte drag este plantarea cu grija pe nivele. In ultima linie plante cataratoare (iasomie, trandafiri) si tufe inalte care asigura un fundal solid si interesant. Mai apoi flori inalte care atrag ochiul si inveselesc fundalul (degetel, nalbe, lupini, trandafiri, gladiole), iar in prim plan flori si tufe mai scunde sau transparente (marar, maci orientali).

Iubesc aceste mici giuvaere, imaginatia si munca din spatele unui spatiu limitat il ridica la rangul de mester bijutier pe gradinar.

Our England is a garden

In Anglia, Design, Flori, Gradini, Stiluri de gradini on 19/06/2010 at 13:52

Obsesia britanicilor pentru gradinarit este evidenta. Daca te abati de la rutele turistice si ajungi in cartierele rezidentiale ale Londrei vei vedea dincolo de gardurile de lemn, fier forjat sau caramida mici gradini cu un ochi de iarba taiata scurt inconjurata de jur imprejur de straturi de flori.

And the Glory of the Garden it shall never pass away !

And the Glory of the Garden it shall never pass away !

Pe orice mica straduta mergi vei vedea macar o dovada a faptului ca englezii sunt obsedati de gradinarit. Iar Marea Britanie este tara perfecta in care sa fi obsedat de gradini si plante. In fiecare an industria din jurul gradinaritului atinge 5 miliarde de lire. Britanicii au programe de radio si de televiziune cu o lunga traditia – unele au aniversat recent 40 de ani – colectii nationale de plante, muzee si multe expozitii florale.

O fantana arteziana inconjurata de tufe de trandafiri la Chelsea Flower Show 2010

O fantana arteziana inconjurata de tufe de trandafiri la Chelsea Flower Show 2010

Dar gradinaritul nu este atat o chestiune de bani si status social ca in Franta de dinaintea Revolutiei Franceze, gradina si florile sunt pentru englezi o obsesie chiar daca au sau nu o gradina. Sa ma explic.

Exista asa numitii “armchair gardeners” (gradinari de fotoliu) care privesc si asculta programe radio sau de televiziune si se pierd in lungi conversatii despre plante fara sa aiba macar un ghiveci cu flori.

Un fotoliu pentru cei ce stiu totul despre gradini dar nu au o gradina

Un fotoliu pentru cei ce stiu totul despre gradini dar nu au o gradina

Interesul pentru plante si atat de drag mie – visul de a avea o gradina, sunt uneori suficiente pentru un englez. Este adevarat ca o gradina, oricat de mica, impinge fascinatia pentru plante in directii complet neasteptate.

Am vazut gradini minuscule cu pretentii de Versailles, sau de jungle tropicale, dar am vazut si tipicele gradini englezesti cu gazon perfect cat vezi cu ochii.

Smochinul nu mai este atat de greu de crescut in Marea Britanie

Smochinul nu mai este atat de greu de crescut in Marea Britanie

Englezii nu se tem sa planteze palmieri, maslini si smochini in gradinile lor chiar daca vremea in Marea Britanie nu este tocmai prielnica exoticelor plante iubitoare de seceta, soare si sol nisipos. Dar nimeni si nimic nu il poate convinge pe englez sa nu incerce. 

Dar despre britanci, gradinile si gradinarii lor Rudyard Kipling a scris mai bine decat voi putea eu scrie vreodata in poemul sau „The Glory of the Garden”.

Legume si seminte gata de aventura lor in gradina

Legume si seminte gata de aventura lor in gradina

„Our England is a garden that is full of stately views,\Of borders, beds and shrubberies and lawns and avenues,\ With statues on the terraces and peacocks strutting by;\But the Glory of the Garden lies in more than meets the eye. \For where the old thick laurels grow, along the thin red wall,\You’ll find the tool- and potting-sheds which are the heart of all \ The cold-frames and the hot-houses, the dung-pits and the tanks,\The rollers, carts, and drain-pipes, with the barrows and the planks.”

In dulcele stil japonez

In Anglia, Chelsea Flower Show, Design, Expozitii florale, Flori, Gradina on 03/06/2010 at 13:55

Tōfuku-ji este un templu budist in Kyoto, Japonia. In anii ’30 Mirei Shigemori a creat aici o gradina care a devenit referinta pentru toti cei ce proiecteaza gradini. Gradina de licheni a lui Shigemori a revolutionat gradinile japoneze si nu numai. Am vazut nenumarate copii si interpretari ale gradinii arhitectului japonez iar Robert Myers a venit cu propria sa interpretare anul acesta la Chelsea in gradina  The Cancer Research UK.

Tufele de Buxus sempervirens amintesc de faimoasa gradina Tōfuku-ji

Tufele de Buxus sempervirens amintesc de faimoasa gradina Tōfuku-ji

Cuburile in trepte ale tufelor de Buxus sempervirens amintesc de faimoasa gradina japoneza. Intre ele Robert Myers a plantat stanjenei Iris sibirica „Tropic Night” (planta pe care mai toti designerii de anul acesta de la Chelsea Flower Show au folosit-o) si superbul bujor „Jan van Leeuwen”.

Un joc de lumini si umbre cu un pavilion metalic la capatul aleii serpuitoare

Un joc de lumini si umbre cu un pavilion metalic la capatul aleii serpuitoare

Gradina este taiata de o alee din granit care arata foarte nefinisata la inceput iar pe masura ce progreseaza devine din ce in ce mai finisata, mai lina, mai lucioasa.

Aleea de granit este o metafora incepe nefinisat si se termina lin. Toate tragediile, dramele sau melodramele se termina asa

Aleea de granit este o metafora incepe nefinisat si se termina lin. Toate tragediile, dramele sau melodramele se termina asa

The Cancer Research UK Garden este plantata cu mesteceni (obsesia designerilor de la Chelsea Flower Show in ultimii ani). Scoarta lor alba se armonizeaza cu tulpinile inalte ale Digitalis „Saltwood Summer”.

Mesteacan "Jacquemontii" si flori de digitalis "Saltwood Summer"

Mesteacan "Jacquemontii" si flori de digitalis "Saltwood Summer"

Gradina lui Myers functioneaza pentru ca toate culorile intensifica verdele frunzisului iar jocul de umbra si lumina creeaza  o atmosfera de calm si relaxare. Apa din bazinele rotunde, cu suprafata abia tremurand are si ea acelasi efect. Liniste si pace ca intr-o gradina japoneza. Designerul englez a inteles foarte bine ce a facut in anii ’30 Mirei Shigemori la Tōfuku-ji.

Pavilionul filtreaza lumina si asigura umbra atat de necesara vara

Pavilionul filtreaza lumina si asigura umbra atat de necesara vara

Tom Stuart-Smith: Laurent-Perrier Garden

In Anglia, Chelsea Flower Show, Design, Designeri, Expozitii florale, Flori, Gradini on 01/06/2010 at 13:00

Ideea lui Tom Stuart-Smith de a tunde si ordona tufele de Buxus Sempervirens in asa fel incat sa semene cu niste nori nu este originala. Belgianul Jacques Wirtz a fost primul care a sculptat tuflele in felul acesta. In fapt majoritatea gradinilor realizate de Wirtz poarta aceasta distincta semnatura. 

Gradina prezentata de Tom Stuart-Smith la Chelsea Flower Show 2010

Gradina prezentata de Tom Stuart-Smith la Chelsea Flower Show 2010

Gradina lui Stuart-Smith este generoasa. In inima ei nu este vreo inventie semnata Smith ci o constructie semnata Jamie Fobert. Pavilionul de bronz al arhitectului canadian ofera umbra si mai inainte de toate un scop calatoriei in gradina.

Pavilionul de bronz proiectat de Jamie Fobert devine destinatia oricarei plimbari in gradina

Pavilionul de bronz proiectat de Jamie Fobert devine destinatia oricarei plimbari in gradina

Gradina este punctata pe verticala de trunchiurile mesteacănului de râu sau mesteacănului negru (Betula nigra). Sub coroana mestecenilor sunt plantate flori de padure ca Cenolophium denudatum, Stevia de munte „White Giant” (Astrantia major), Degetarul cu flori albe (Digitalis purpurea f. albiflora), Angelica (Angelica archangelica) si stanjenei albi si albastri: Iris sibirica „Blue King”, Iris sibirica „Gulls Wing” , Iris sibirica „Shirley Pope” si Iris sibirica „Perry’s Blue”.  

Stevia de munte "White Giant" (Astrantia major)

Stevia de munte "White Giant" (Astrantia major)

Gradina sponsorizata de Laurent-Perrier are obarsii modeste majoritatea plantelor gasindu-se cu usurinta in paduri sau pajisti. Reteta pentru ca florile salbatice sa arate mai putin … salbatic este ca intre ele se fie aruncate plante „nobile”, asa cum sunt stanjeneii in acesta gradina. Un alt secret este restrangerea drastica a gamei de culori. In natura florile salbatice de toate culorile cresc unele langa altele. Aici albul si verdele domina. Singura abatere este albastrul irisilor.

Oglinda de apa inconjurata de tufe si flori salbatice

Oglinda de apa inconjurata de tufe si flori salbatice

Este bine stiut ca succesul unei gradini este asigurat de structura pe care designerul o creeaza inainte de a planta macar o singura floare. Gradina lui Stuart-Smith nu are nici o linie curba. Taietura aspra a bazinului cu apa si a potecilor, structura geometrica, rigida a pavilionului sunt indulcite de spinarile verzi ale tufelor si de norii pufosi ai florilor.

Spinarile dulci ale tufelor de Buxus sempervirens formeaza curbele de care gradina are nevoie

Spinarile dulci ale tufelor de Buxus sempervirens formeaza curbele de care gradina are nevoie

Este inutil sa spun ca ansamblul este echilibrat. Gradina lui Smith imi place. Mai toate gradinile pe care le-a gandit el pana acum sunt exemple de austeritate si extravaganta, si acest contrast le face armonioase si foarte greu de uitat. Chiar daca nu urmaresti sa copiezi stilul lui Smith el te va urmari si incet, fara se constientizezi, un colt din gradina ta va arata ca si cum a fost plantat de el. Si asta nu-i rau deloc.

Chelsea Flower Show: cele mai urate gradini

In Anglia, Chelsea Flower Show, Design, Expozitii florale, Gradini on 30/05/2010 at 15:27

Blogul acesta se numeste pur si simplu nu pentru ca suna bine ci pentru ca eu chiar cred ca tot ce este bun si frumos in viata este pur, simplu, curat, clar si in fine are un scop. Cand am ales ieri cele mai frumoase gradini de la Chelsea Flower Show, care tocmai s-a incheiat sambata, am avut in minte aceleasi criterii pe care le am atunci cand judec orice gradina: este functionala, este originala, ma inspira, este realizabila? Ei bine sunt multe gradini la Chelsea care nu raspund nici uneia din aceste intrebari.

"Lights & Colours of the Alps" nu ma inspira deloc

"Lights & Colours of the Alps" nu ma inspira deloc

Pe locul trei: „Lights & Colours of the Alps”. Pe o palma de teren cei doi designeri italieni Francesco Decembrini si Daniele Zanzi au asezat piramide de oglinda pe care le-au inconjurat de tot felul de plante specifice muntilor Alpi. Ideea de a ilustra lumina Alpilor si natura de acolo in miniatura este foarte frumoasa insa realizarea este insipida si nepractica. 

"The Waterless Water Garden" este inspirata de gradinile japoneze Zen

"The Waterless Water Garden" este inspirata de gradinile japoneze Zen

Am rezervat locul doi unei gradini inspirate de gradinile japoneze Zen: „The Waterless Water Garden”. Gradina ar trebui sa aiba plante, multe plante iar aici domina piatra si cimentul. Inteleg ca pe acoperisul cladirilor nu poti face gradini asa cum le faci pe pamant, conditiile nu sunt aceleasi, greutatea plantelor, pamantului si apei trebuie calculate cu atentie, insa dificultatea conditiilor nu este o scuza pentru lipsa de viziune. Gradina nu are atmosfera si imi pare foarte nepractica. Pana la urma este o gradina urata in care Tomoko Osonoe si Kei Iwata au aruncat cateva plante frumoase.

"Ace of Diamonds" a fost pentru cateva ore locul in care s-au expus diamante in valoare de 20 de milioane de lire sterline

"Ace of Diamonds" a fost pentru cateva ore locul in care s-au expus diamante in valoare de 20 de milioane de lire sterline

„Ace of Diamonds” este o gradina facuta cu un singur scop: sa atraga cat mai multa publicitate. Nu ma intelegeti gresit stiu cum functioneaza treaba in zilele noastre: ei ne ademenesc si noi cumparam. Numai ca asta merge la guma de mestecat si servicii bancare nu la gradini. Gradina este urata, lipsita de suflet, folosita in scopuri murdare. Da, asta este, florile si arbustii au fost luati dintr-o pepiniera care pun pariu ca arata mult mai bine si avea mai mult suflet decat gradina lui David Domoney.

David Domoney anul trecut cand a prezentat la Chelsea o gradina ceva mai frumoasa decat cea de anul acesta

David Domoney anul trecut cand a prezentat la Chelsea o gradina ceva mai frumoasa decat cea de anul acesta

Sunt rea? Putin imi pasa. Daca iei decizia sa te prezinti la Chelsea Flower Show trebuie sa fi gata sa fi criticat. Ce mi se pare insa de-a dreptul sfidator este ca acesta asa numita gradina a luat si o medalie, cei drept de bronz. Asta arata clar ca pana si intre membrii juriului sunt unii care inca isi mai refineaza gustul  sau care nu au nici macar acesta scuza si sunt de-a dreptul lipsiti de bun gust. Si da, dupa mine, „Ace of Diamonds”  a fost cea mai urata gradina de la Chelsea Flower Show 2010. Premiul intai este al tau David Domoney.

Chelsea Flower Show: cele mai frumoase gradini

In Anglia, Chelsea Flower Show, Design, Designeri, Expozitii florale, Flori, Gradini on 29/05/2010 at 14:40

Poti vedea oricate proiecte sau liste cu plante insa nimic nu te pregateste pentru intalnirea cu gradina. Pe hartie sau in fotografii ca si la televizor gradinile sunt mute. Vocea gradinii se poate auzi numai cand esti acolo, in mijlocul ei, sau in cazul Chelsea Flower Show, cand esti langa ea. Problema cu vizitele la Chelsea este ca nu poti intra in gradini, nu sunt facute pentru a fi calcate de picioarele vizitatorilor ci pentru a fi admirate de pe margine, de dincolo de funiile care separa vizitatorul de gradina. Din fericire atmosfera gradinii ajunge pana la tine, pentru ca despre asta vorbesc: atmosfera.

Gradina "Christian Before Dior" la Chelsea Flower Show 2010

Gradina "Christian Before Dior" la Chelsea Flower Show 2010

Dar sa trecem la subiect: cele mai frumoase gradini de la Chelsea Flower Show 2010 gradinile cu glasul lui Pavarotti si misterul lui Garbo. Am facut un simplu podium, trei premii iar pe locul trei este gradina care a fost premiata cu cea mai inalta distinctie anul acesta: „Best in Show”.

Gradina lui Andy Sturgeon este perfect coordonata. Nu as fi crezut ca imi va placea atat de mult. De multe ori viziunea pe care o propune Sturgeon mi se pare mult prea complicata si fara tinta, prea la moda, in fapt fortat la moda. De data acesta gradina proiectata de el este curata, sincera. Rugina structurilor metalice este perfect armonizata (si stiu perfect este un cuvant mare) cu florile plantate de jur imprejur. Metalul si piatra din The Daily Telegraph Garden sunt acolo nu numai pentru ca asa este modern ci pentru ca ideea gradinii aceea a destinului, a faptului ca daca o apuci pe o alta poteca viata ta va arata altfel. Asta impune ca acolo intre drumurile destinului sa existe un zid de metal insa unul paradoxal transparent. Metalul nu este un obstacol ci un simplu hotar dincolo de care poti vedea. Cu alte cuvinte chiar daca nu alegi acel drum poti vedea cu ochii mintii unde ai fi ajuns. Generos mesaj.

Despre asta vorbesc: ruginiul structurilor metalice, albastrul, portocaliul si argintiul plantelor si piatra, totul intr-o armonie perfecta

Despre asta vorbesc: ruginiul structurilor metalice, albastrul, portocaliul si argintiul plantelor si piatra, totul intr-o armonie perfecta

Pe locul doi in acest mic clasament al gradinilor de la Chelsea este gradina Laurent-Perrier proiectata de Tom Stuart-Smith. Trebuie sa recunosc ca Stuart-Smith este unul dintre designerii mei favoriti. Gradina lui din acest an este taiata de o oglinda de apa la capatul careia doua fotolii metalice te invita sa te odihnesti la umbra. Liniile drepte, aproape taioase sunt indulcite de plantele pe care Stuart-Smith le-a plantat de o parte si de alta. In partea dreapta bulgari gigantici de Buxus Sempervirens, iar in stanga nori alb-verzui de Cenolophium denudatum intrerupti brutal, dar oh! atat de dulce de albastrul florilor de Iris sibirica „Tropic Night”.

Dincolo de oglinda de apa asteapta un pavilion metalic

Dincolo de oglinda de apa asteapta un pavilion metalic

Premianta este o gradina pentru care nu as fi anticipat primul loc. „A Joy Forever”. Chiar asa. Kate Gould a gandit o loc sublim, o sufragerie intre flori in care susura apa, unde vantul rascoleste paginile cartii pe care o citesti neglijent rasturnat in canapeaua confortabila. Si toate astea in mirosul sublim al iasomiei. Acum  intelegeti de ce „A Joy Forever” a luat premiul 1 cu coronita?

"A Joy Forever" este o gradina mica unde ideile pe care in mod normal le aplici unui spatiu interior au iesit putin la aer

"A Joy Forever" este o gradina mica unde ideile pe care in mod normal le aplici unui spatiu interior au iesit putin la aer

Maine reversul, pentru ca nu exista frumos fara urat si bun gust fara prost gust, cele mai urate gradini de la Chelsea Flower Show 2010.

Pe viata si pe moarte

In Design, floare, Flori, Gradina, Gradini, Stiluri de gradini on 26/05/2010 at 08:12

Gradina nu este un simplu spatiu controlat si planificat in cele mai mici detalii ci, pentru unii dintre noi, este un spatiu pe care gradinarul in viseaza desavarsit si care ramane imperfect in ciuda tuturor incercarilor.

Un gradinar amator planteaza fasole verde si sfecla (Franta)

Un gradinar amator planteaza fasole verde si sfecla (Franta)

Gradina este locul in care se poarta o permanenta lupta intre gradinar si plantele pe care le ingrijeste, o lupta intre dorinta plantei si vointa gradinarului. Asta este paradoxul: in ciuda aparentelor nu este nimic natural in gradini.

The Foreign and Colonial Investments' Garden la Chelsea Flower Show 2009

The Foreign and Colonial Investments' Garden la Chelsea Flower Show 2009

Designul modern, chiar si atunci cand isi propune sa fie natural, salbatic este, in cele din urma, un exercitiu de dominatie. Din fericire de cele mai multe ori invingatoare sunt plantele. Chiar daca nu imediat plantele au rabdare. In final dupa 20, 30, 100 de ani orice gradina va arata asa cum plantele decid sa arate. Nimeni nu poate sta in calea naturii.

Dar entuziasmul gradinarilor nu poate fi oprit. Aroganti gandesc gradini pe care niciodata nu vor putea sa le realizeze sau stapaneasca. Ne imaginam ca putem invinge cancerul cand un tufis va iesi intotdeauna invingator? Si asta pentru ca nu intelegem natura dar avem trufia sa credem ca o putem controla. In fine toate gradinile oricat de intelectuale si estetice ar fi ele englezesti, japoneze sau suedeze sufera de aceeasi boala: vin din nevoia noastra de a arata cine este mai tare.

The Cancer Research UK Garden la Chelsea Flower Show 2009

The Cancer Research UK Garden la Chelsea Flower Show 2009

Franta este obsedata de aparente. Micutele sate si orase din Normandia sunt pline de flori iar gradinile pe care le poti zari dincolo de garduri sunt de cele mai multe ori imaculate.

Gradinile franceze ca si mancare frantuzeasca sunt mult mai mult decat ce sunt. Ele arata clar pozitia sociala a proprietarului sau aspiratiile sale, forta lui financiara.

Exista insa un tip de gradina care prin natura ei este democrata: potager-ul. Potagerul este o gradina de legume, flori si fructe care aspira sa fie Villandrie. Dar despre superbul potager mai multe in curand.

Invingatori si invinsi la Chelsea Flower Show

In Anglia, Chelsea Flower Show, Design, Designeri, Expozitii florale on 25/05/2010 at 13:30

Astazi este ziua medaliilor la Chelsea Flower Show. Lumea frivola a designului si gradinilor devine pentru cateva ore serioasa. In joc sunt orgolii si bani, foarte multi bani.

Chelsea Flower Show anul trecut

Chelsea Flower Show anul trecut

Conteaza? In fiecare an 157.000 de oameni viziteaza expozitia, iar emisiunile BBC dedicate Chelsea Flower Show atrag peste 2 milioane de telespectatori. Dincolo de aceste cifre este faptul ca orice horticultor cu reputatie isi lanseaza plantele la Chelsea. Aproape 600 de noi plante au fost prezentate pentru prima data publicului numai in ultimii 8 ani la Chelsea.

Digitalis purpurea si Astrantia major

Digitalis purpurea si Astrantia major

Nu cred ca pentru vizitatori sau telespectatori conteaza cine castiga aur sau argint. Are mare importanta pentru sponsori si pentru mana de designeri care vor pleca de Chelsea pentru a proiecta gradinile celor bogati. Horticultorii profesionisti castiga daca florile pe care le prezinta aici pentru prima oara „prind la public”. Este pentru toti o oportunitate scumpa sa isi faca publicitate.

Digitalis purpurea si Allium

Digitalis purpurea si Allium

Toate aceste nu sunt suficiente pentru a justifica isteria care inconjoara o, pana la urma, simpla expozitie florala. Chelsea este si va ramane locul oamenilor cu bani, snobilor, inchipuitilor si din pacate pe ultimul loc, al iubitorilor de frumos, al iubitorilor de plante sau gradini.