pur si simplu

Invidie

In floare, Flori, Gradina, Gradini, plante on 14/09/2010 at 10:58

Sunt un om plin de pacate. Stiu care sunt unele dintre ele, pe altele le banuiesc iar la restul prefer ca nici macar sa nu ma gandesc.

Invidia credeam insa ca nu este unul dintre ele. Pana saptamana trecuta am crezut ca acest pacat mi-a ramas strain.

Dar, nu! Am reusit sa adaug si invidia la lunga lista a lucrurilor pe care mi le reprosez, care nu ma lasa sa dorm noaptea, care ma fac sa ma simt mica si murdara. 

Bobocul de lamaie cu varful alb si inocent alunecand usor intr-un mov indraznet

Bobocul de lamaie cu varful alb si inocent alunecand usor intr-un mov indraznet

Subiectul invidiei mele este un lamai. Inalt, cu fructe si flori, un lamai frumos si inocent. Un lamai pe care mi-l doresc.

Lamaiul este un copac miraculos: langa boboci, flori, fructe minuscule verzi,  atarna, ca globurile de Craciun, lamai mari si zemoase gata de cules.

Lamaiul este un copac fara varsta pentru ca toate varstele sunt acolo pe crengile sale.

Spectaculoasa floare de lamai cu petalele sale rasucite si cerate

Spectaculoasa floare de lamai cu petalele sale rasucite si cerate

Invidiez stapanul lamaiului, dar mai inainte de toate invidiez lamaiul.

Lamaiul are, indiferent de varsta, trecutul si prezentul la un loc, impacate pe crengi. Si asta este marea mea problema: nu pot impaca trecutul cu prezentul meu.

Spre deosebire de zveltul lamai eu nu pot pastra nimic din trecut, nu pot sa il las sa imi domine gandurile si viata pentru ca daca nu uit trecutul, daca nu il neg, daca nu il anulez, sunt sigura ca nu voi avea nici un viitor.  

Minusculele fructe isi fac aparitia indraznete la capatul ramurilor

Minusculele fructe isi fac aparitia indraznete la capatul ramurilor

Lamaiul pune mugurii alaturi de fructele mature fara nici o problema.

Contrastul asta nu poate exista in mine. Tot ce a fost pana acum, in ultimii ani, este mor iar eu o iau de la capat.

Nu este prima oara si mai tragic este ca sunt sigura ca nu va fi nici ultima.  

Lamaile prin contur si culoare, un verde acru care iti strapezeste dintii si iti fura privirea

Lamaile prin contur si culoare, un verde acru care iti strapezeste dintii si iti fura privirea

O iau de la cap mereu, si mereu din alt punct si totusi din acelasi loc, incapabila sa progresez.

De fapt sunt sigura ca sunt intr-un regres permanent. 

Sunt ca o sageata pentru care tinta se muta mereu, perfid, fara mila.

Lucioasa lamaia curbeaza ramurile sub greutatea ei, galbena si grea de sucuri, parfumata

Lucioasa lamaia curbeaza ramurile sub greutatea ei, galbena si grea de sucuri, parfumata

Si mai este un motiv pentru care invidiez lamaiul: oricand va vrea se va putea uita in oglinda fara sa tresara.

Totul va fi acolo aproape neschimbat, familiar, fara transformari majore.

In cazul lui chiar daca sanii se apleaca usor catre pamant, cedand gravitatie, ochii raman limpezi si ageri, chiar daca cearcanele si ridurile de sub ochi se adancesc, macar pielea mainilor ramane elastica si nepatata.

Flori, fructe si frunze, lamaiul este copacul perfect pe care il doresc atat

Flori, fructe si frunze, lamaiul este copacul perfect pe care il doresc atat

Invidiez lamaiul pentru ca poate sa isi pastreze si sa priveasca in fata trecutul.

Deplang lamaiul pentru ca niciodata nu va putea uita trecutul.

Este pretul pe care el il plateste prefectiunii sale, iar eu imperfectiunii mele.

  1. Citind articolele tale ma intreb din ce in ce mai des…oare cine este Andra Fernandez :)?

  2. Daca as putea ti-as da o parte din lumina mea,pentru ca nimeni nu are voie sa aiba sufletul cuprins de atata tristete,singuratate si pesimism.Dumnezeu a dat atatea lucruri frumoase pe pamant incat trebuie sa ne agatam cu mainile,cu disperare de ele.Sa le sorbim pana ne umplem .Sotul meu are o vorba,toate problemele au o rezolvare.Nu este corect ca un singur om,cu o sensibilitate atat de mare si o putere de munca deosebita ca a ta sa poarte povara unei atit de mare tristeti.Am plans cind am citit articolul,de aceea ia o parte din lumina mea deoarece restul ai tu din belsug.
    Mai vorbim.

  3. Cine-a scris :
    „Pentru ca-s om, care astfel paseste:
    se-nalta, cade, frange caderea prin pas…” ?

  4. la fiece pas frangem o-naltare si-o cadere … dar mergem … ciudat e ca nu putem nega nici inaltarea nici caderea … suntem siliti sa inaintam.

    • Inegalabilul Labis avea dreptate. Este inutil sa spun ca ai dreptate. Sper ca ce spui tu, Labis si Blaga cu a sa maxima „cine nu cade nu se poate inalta” sa fie asa: sigur, inevitabil. Cu alte cuvinte sper ca la fiecare cadere cineva sa stie ca imi este dator o inaltare. Chiar si asa, adica cu speranta, draga mea Laura uneori vanataile raman si chiar daca nu imi place si sunt prea mandra sa o recunosc ma trezesc plangandu-mi de mila. Trece, trece … cu voi alaturi este oricum mai simplu.

  5. Nu cineva … tu esti aceea care-ti datorezi inaltarea !
    Tu-tie-iti!!

  6. Da, cat imi doresc si eu un lamai! De ce nu-l am oare? De cand mi se tot invarte in minte gandul si daca puneam numai un ban pe luna deoparte, tot aveam cu ce sa-l cumpar!

    Am primit insa un calamondin,o pladin familia citricelor de talie mica, este asemanator manadarinului insa are fructul mai acru decat lamaia si am fost fascinata exact de acelasi lucru, pe ramurile lui intalnesti toate stadiile: flori, fructe verzi de toate dimensiunile si fructe coapte. Dupa cum i-a mers, mai bine sau mai rau intr-o perioada, stadiul respectiv este mai slab sau mai bine reprenzentat. Sa ai istoria permanent la tine… hm, o fi bine, n-o fi bine?!?

    Din toate eu am hotarat ca-mi place sa vad o planta care are in permanenta fructe si ca florile au un parfum dumnezeiesc, asa imi plac mie parfumurile, mai mult fructate.

    Andra Fernandez scrii extrem de bine si de sincer. Dar nu stiu de ce de data aceasta se ghiceste un pic mai mult efortul in a construi alegoria. Poate pentru ca lucrurile nu stau chiar atat de rau?!?

    Indraznesc sa vorbesc asa pentru ca trec eu insami prin framantari destul de adanci si de apasatoare. Nu ma impac deloc cu ele si ma zbat sa le depasesc. Inca n-am descoperit un leac, le depasesc zbatandu-ma ca broscuta din poveste, din intamplare dar cu o dorinta puternica de a le depasi.

    (Care broscuta? Cea care a cazut cu surata ei intr-o oala cu smantana descoperita dintr-un beci. Au dat ele din labute pana cand surata a spus: decat sa ma obosesc atata mai bine ma innec! Degeaba a rugat-o broscuta sa nu se lase, sa mai incerce…Surata s-a lasat incet la fund si … acolo a ramas. Broscuta noastra a mai dat de 2-3 ori din labute si dintr-odata a simtit ceva tare sub picioare. Dintr-atata zbatere se alesese untul. Un zvac cu labutele in botul de unt si …iat-o afara in linistea si negura noptii. Stelele straluceau pe cer, aerul era proaspat si curat si in departare se auzea un oracait general…Broscuta trase o gura de aer in piept si porni sa topaie vesela spre balta).

    Oricum starea de nemultumire si amaraciune este motorasul actiunii. Ce-ar fi daca am trai ca in filmul acela romanesc in care oamenii ajunsi in rai umblau in camesoaie albe, cu crini in mana si murmurau „sunt fericit, sunt fericit!”

    Cu multa stima si admiratie

    • Draga mea Ilinca in materie de scris nu imi mai propun decat sa fiu sincera. Nu am vreme sa cizelez ceea ce am scris (nu vreau sa sune a lipsa de respect insa asta este realitatea vietii mele) si poate din acest motiv ma exprim atat de frust si labartat, iar emotiile suna atat de brutal, netrecute prin filtrul ratiunii. Sincer, daca as avea vreme sa lucrez ceea ce scriu putine din texte ar supravietui. Insa nu ma voi atinge de ceea am pus aici pentru ca am descoperit in ele o sinceritate de care uneori imi este rusine. Am nevoie sa simt ce simt si sa o spun atunci cand se intampla. Cred ca pentru mine asta este o excelenta terapie. Tot ce pot spune este ca sunt sincera.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: