pur si simplu

Generozitatea ei, lacomia mea

In floare, Flori, Gradina, Gradini on 11/06/2010 at 13:30

Bujorul “Shirley Temple” este si anul asta plin de flori. Urmaresc tufa de la inceputul primaverii cu ranjetul celui ce stie ca in curand voi primi o rasplata nemeritata.

Tufa mea de bujori “Shirley Temple” in asteptarea bobocilor

Tufa mea de bujori “Shirley Temple” in asteptarea bobocilor

Frunzele lucioase de smarald se inmultesc, se alungesc si curand, la capatul tijelor apar perle verzi, promisiunea viitoarelor flori.

Bobocii de smarald si rubin si fildes gata sa explodeze. Asteptarea mea se va termina curand!

Bobocii de smarald si rubin si fildes gata sa explodeze. Asteptarea mea se va termina curand!

Nu am reusit sa prind niciodata momentul in care perlele devin margele mari ca cele din mataniile islamice si nici atunci cand smaltul lor de smarald plesneste sa dezvaluie marginile de rubin si apoi albul murdar al petalelor.

Atat de aproape de buchetul de petale pe care il vreau de la splendidul bujor

Atat de aproape de buchetul de petale pe care il vreau de la splendidul bujor

Acum incepe atacul furnicilor. Mierea dulce a florilor, pe care nu o vad dar pe care o pot adulmeca, le atrage ca un magnet.

Armata de furnici invadeaza zapada petalelor in cautarea secretului dulce din miezul lor

Armata de furnici invadeaza zapada petalelor in cautarea secretului dulce din miezul lor

Gata! Inarmata cu glastra de sticla si foarfecele ascutite imi masor victimele din ochi.

Nu am nici un regret, nu ma voi uita la tufa ciopartita cu parere de rau

Nu am nici un regret, nu ma voi uita la tufa ciopartita cu parere de rau

Aleg florile cu grija, masor din ochi lungime tijelor si rand pe rand le asez in glastra. Tai pana cand nu mai pot indesa nici o floare prin gura stramta a vasului. Glastra arata opulent. Stiu ca sunt prea multe, stiu ca o voce irationala imi spune sa continui sa culeg.

Nu este vina mea, m-am oprit atunci cand ratiunea si-a amintit sa-mi faca o vizita

Nu este vina mea, m-am oprit atunci cand ratiunea si-a amintit sa-mi faca o vizita

Pampoanele astea rasfoite sunt premiul pe care il primesc in fiecare an. Un premiu nemeritat. Nu pot justifica lacomia cu care retez tijele si le adun ca un avar in glastra de sticla. In preajma parfumului lor discret sunt mereu rusinata.

Le voi tine aproape de mine pana cand nu va mai ramane nici o petala. Voi trage in piept si ultima picatura de parfum

Le voi tine aproape de mine pana cand nu va mai ramane nici o petala. Voi trage in piept si ultima picatura de parfum

Va rog sa nu ma judecati. Sunteti in egala masura vinovati pentru ca acum le impart cu voi.

Tuturor complicilor mei, cu drag

Tuturor complicilor mei, cu drag

  1. Ce frumos ai scris🙂. Pacat ca nu ne putem bucura mai mult timp de frumusetea bujorilor, se trec atat de repede…

    • Huni ai perfecta dreptate. Bujorii sunt o mare bucurie care trece foarte repede. Dar uneori marile bucurii vin dupa asteptari indelungate, iar cele mai intense placeri trebuie sa fie de scurta durata ca sa fie placeri. Cine este fericit dupa ce mananca toate bomboanele dintr-o cutie?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: