pur si simplu

Lumea din gradina mea

In Flori, Gradina, gradina de legume, Gradini on 05/06/2010 at 13:31

Trecand incet pe langa fiecare floare intr-o dimineata calda de vara cu o cana de cafea cu lapte in mana: asta este dupa mine dimineata ideala. Nu imi pasa de ce va urma (calatoria pana la serviciu, stresul de la serviciu, orele lungi de munca, grijile mari si mici ale zilei). Tot ce conteaza este gradina. Tot ce conteaza sunt eu. Momentele astea de intimidate ma fac fericita.

Flori, fructe si frunze superbe - ce iti mai poti dori de la o planta?

Flori, fructe si frunze superbe - ce iti mai poti dori de la o planta?

Diminetile astea de inceput de vara sunt perfecte, iar sambata si duminica sunt adevarate cadouri. De ce? Ma trezesc cand vreau, da!, cand vreau si imi fac o cafea (in fapt imi fac un ibric de cafea). Atat. Nu vreau nici un fel de mic dejun. Peste cafeaua fierbinte torn lapte rece din frigider. Sambata si duminica am nevoie de jumatate de cana de cafea si jumatate lapte fara zahar. Cafeaua vine cu mine in gradina si ramane cu mine toata ziua. O foarte lunga cafea cu lapte care ma urmeaza ziua intreaga ca un caine credincios.

Cafeaua mea si stropitoarea gata de treaba, sfoara pentru legat trandafirii si un crin de toamna, drag mie, ciupit de melcii invidiosi

Cafeaua mea si stropitoarea gata de treaba, sfoara pentru legat trandafirii si un crin de toamna, drag mie, ciupit de melcii invidiosi

Inspectia de sfarsit de saptamana are un scop precis: sa ma faca fericita. Sunt foarte egoista. Aici nu plantele, oricat de frumoase si generoase ar fi sunt subiectul. Subiectul sunt eu. Trec prin fata florilor, inspectez ghivecele si incet, fara nici un fel de efort sau suparare, indrept lucrurile. Trandafirii grei de boboci aplecati catre pamant sunt legati si indreptati. Nu pentru ca au nevoie ci pentru ca atunci cand vor inflori vreau sa le vad fetele.

Mararul a rasarit, arata foarte bine dar are nevoie de apa

Mararul a rasarit, arata foarte bine dar are nevoie de apa

Ghiveciul cel mare si urat de plastic negru in care am plantat marar este parca mai putin urat acum. Stropesc mararul nu pentru ca micile plante au nevoie de apa ci pentru ca am inceput sa simt aerul fierbinte iar apa rece imi racoreste fata.

Floare de arpagic verde. Mai tarziu omleta mea va avea un gust delicat de ceapa verde

Floare de arpagic verde. Mai tarziu omleta mea va avea un gust delicat de ceapa verde

Nu sunt in gradina numai pentru placeri estetice. E vremea ierburilor aromatice, iar dimineata asta lenesa si lunga se va termina cu o omleta. Asta este singurul pranz care poate urma dupa vizita de sfarsit de saptamana. Putin marar, arpagic verde,- frunze si flori, patrunje, toate vor ajunge marunt tocate in omleta mea. Salata verde este cumparata din piata. Salata mea este inca prea mica. Un pranz tihnit pe care, da, il voi petrece tot in gradina. Va las, gradina ma asteapta.

  1. Buna, Andra! E prima data cind intru in „gradina ta” si nu-ti pot descrie senzatia pe care o incerc…Mi-am gasit aici, un vis al meu, mai vechi, implinit… Ma simt, intr-un fel ciudat, cald si placut, Acasa!🙂

    • Dina randurile tale ma fac fericita. Este exact tot ce imi doresc: sa te simti bine, sa iti gasesti linistea chiar daca si numai pentru cateva minute. Gradina, blogul, cartile sunt felul in care evadez din mizerie si tristete. Ma bucur ca esti aici langa mine pe banca din gradina mea. Iti multumesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: